Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare

 Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară din Baia Mare, este instituţie cu personalitate juridică proprie începând cu 1 ianuarie 2007. Până la această date el funcţiona ca Secţie a Muzeului Judeţean Maramureş.

Devenirea sa ca muzeu separat s-a putut face în baza unui patrimoniu de obiecte muzeale deosebit de important ce prezintă realităţile etnografice din patru zone aflate în nordul ţării, cunoscute sub numele generic de: Ţara Chioarului, Ţara Lăpuşului, Zona Codrului şi Ţara Maramureşului.

Muzeul are două compartimente: cel pavilionar care adăposteşte depozitele, spaţiile administrative şi expoziţia pavilionară cu caracter permanent şi Muzeul Satului. Cele două sectoare se află în acelaşi perimetru ceea ce este inedit pentru România unde avem sau muzeu pavilionar sau muzeu în aer liber sau în cazul în care au aceiaşi conducere se află amplasate în areale foarte îndepărtate.

 

Fiind un muzeu nou am decis ca să realizăm o expoziţie permanentă modernă şi în acelaşi timp inedită în peisajul muzeografiei româneşti. Noile orientări ale muzeologiei moderne ne-au determinat ca expoziţia de bază pavilionară, să o facem una tematică, legată de cel mai important aspect al culturii populare tradiţionale din nordul ţării care este o cultură a lemnului, punând în faţa vizitatorului cele mai importante aspecte din viaţa omului în care lemnul este prezent. Expoziţia intitulată „Lemnul în comunitatea tradiţională – de la leagăn la mormânt” descifrează pentru public tainele prelucrării lemnului şi a rolului lui în viaţa omului de pe aceste meleaguri.

Muzeul Satului, întins pe o suprafaţă de 6,5 ha prezintă monumente dintre cele mai valoroase şi importante din zonele etnografice nominalizate mai sus, marea lor majoritate fiind datate în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea. Este vorba atât de casa de locuit cât şi de acareturile din gospodărie dar şi instalaţii tehnice: mori pive, vâltori, oloiniţe etc.

Muzeul Satului are peste an două momente importante: Hramul bisericii monument din incinta sa cu ocazia zilei de 23 aprilie Sf. Gheorghe şi 21 decembrie „Ignatul Porcilor”, momente în care muzeul este gazda unor evenimente deosebite: spectacole folclorice, târguri ale meşterilor populari etc. De altfel vizitatorul poate întâlni aproape continuu cel puţin un meşter popular care îşi desfăşoară activitatea în incinta muzeului.