A plecat dintre noi Corneliu Bucur

25 aprilie 1942  – 3 martie 2022

Dr. Corneliu Bucur a plecat dintre noi pe neașteptate, la doar 79 de ani, alăturându-se celor care alcătuiesc panteonul culturii românești. A plecat să se odihnească puțin, după o activitate prodigioasă în domeniul culturii și științei românești.

Alături de Cornel Irimie este fondator al Muzeului Civilizației și Tehnicii Populare –ASTRA din Sibiu contribuind prin activitatea sa la extinderea și îmbogățirea cu monumente și obiecte  unicat, a colecțiilor Muzeului și expoziției în aer liber.

A fost și va rămâne unul din corifeii științelor etnologice, cel care aproape două decenii a condus  destinele unui muzeu de referință – Complexul Național Muzeal ”Astra”.

A fost acerbul susținător al păstrării, îmbogățirii și promovării patrimoniului etnologic, în sens mai larg, al promovării culturii și științei românești în lume. Spirit novator, a dat vitalitate activității muzeale, a condus numeroase publicații de specialitate, a creat o operă bogată și netrecătoare reprezentând cu înalt profesionalism știința și cultura românească la congrese și întâlniri internaționale.

Corneliu Bucur a fost un veritabil magistru care în calitate și de profesor universitar a îndrumat pașii multor generații de tineri care s-au aplecat spre studiul culturii și civilizației rurale.

Dupa 1990 a fost primul președinte al Asociației Muzeelor în Aer Liber din România (AMALR) și membru activ și dinamic în board-ul Asociației Muzeelor în Aer Liber din Europa (AEOM) aflându-se printre organizatorii primei conferințe AEOM găzduită de România în anul 1993. Postumitatea lui Corneliu Bucur, fixată prin numeroase lucrări de mare ținută academică se adaugă bogatei sale moșteniri.

Sincere condoleanțe familiei !

Dumnezeu să-i odihnească sufletul în pace!

Colegii și Conducerea 

Muzeului Național al Satului ”Dimitrie Gusti”

Membrii Asociației Muzeelor în Aer Liber din România

Paula POPOIU, manager, președinte AMALR

*Sursa imaginii – Arhiva MNS ”D G” – 2016, Aniversarea celor 80 de ani de la înființarea Muzeului Național al Satului ”Dimitrie Gusti”

INFO RETEAUA MUZEELOR!!! PROIECT DE SONDARE A PERFORMANTEI INTR-UN MUZEU. INITIATIVA A MUZEULUI ASTRA SIBIU

Dragi membri,

Va rugam sa sustineti demersul colegilor nostri de la Muzeul ASTRA din Sibiu prin completarea si popularizarea acestui sondaj foarte interesant si util. Sondajul este realizat în cadrul unui studiu ce îşi propune să analizeze performanţa în muzeu. Răspunsurile dumneavoastră ne sunt utile in demersul nostru ştiinţific. Vă mulţumesc şi vă rog să ne oferiţi câteva minute până luni, 23 martie 2015.

 

Multumim

 

http://www.isondaje.ro/sondaj/360362031/done/

 

A plecat dintre noi Ioan Godea

ioan godea

S-a stins fulgerător din viaţă, la doar 71 de ani Ioan Godea, nume de referinţă pentru cultura românească şi nu numai. A trăit această clipă de eternitate trudind şi slujind pe altarul culturii române şi universale, dăruindu-se total domeniului care i-a marcat viaţa – etnologia. Absolvent al Facultăţii de Istorie şi Filosofie din Cluj, doctor al Institutului de Istorie a Artei din Bucureşti, dascăl universitar pentru multe generaţii de studenţi la Bucureşti şi Oradea, cercetător de înaltă ţinută academică, Ioan Godea a fost un devotat apărător şi diriguitor pentru o vreme al destinelor culturii şi civilizaţiei populare în calitate de director de muzee şi director în Ministerul Culturii. A fost, aşa cum îi plăcea lui Ioan Godea să spună despre oamenii de ştiinţă, un preot care a botezat lucruri şi fapte cu atributul nemuririi. Stabilit pentru o vreme în Canada, a contribuit şi aici la promovarea artei româneşti, organizând şi conducând Muzeul de Artă Populară din Montreal (1986 – 1989). După 1990, a revenit în ţară şi, la invitaţia Ministerului Culturii, a preluat funcţia de director al Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” (1990-1997). În această calitate, a contribuit la păstrarea, protejarea şi dezvoltarea acestei instituţii de prestigiu prin extinderea sa, prin îmbogăţirea tezaurului de artă populară în urma unor campanii de cercetare şi transfer de monumente, prin îmbogăţirea colecţiilor, prin promovarea acestei instituţii în plan naţional şi internaţional (Asociaţia Europeană a Muzeelor în Aer Liber din Europa – AEOM, ICOM, IOV). A iniţiat şi organizat numeroase activităţi ştiinţifice şi de promovare a patrimoniului (Simpozionul Internaţional „Satul European”, Festivalul Internaţional pentru Copii „Hora”, a 13-a reuniune a AEOM în România, a 2-a reuniune Internaţională a Muzeelor de Etnologie).

A iniţiat şi a condus numeroase publicaţii de specialitate şi a participat cu studii la numeroase congrese şi reuniuni internaţionale.

A fost un vaşnic susţinător al promovării culturii româneşti şi universale. Rămân mărturie pentru literatura de specialitate zeci de studii în ţară şi peste hotare şi aproximativ 30 de volume de referinţă. Amintim: Culele la români – tezaur de arhitectură europeană, Dicţionar etnologic român, Etnologia română contemporană. Lexicon bibliografic ilustrat, Biserici de lemn din Europa, La Céramique, Muzeul Satului 1936-2003 etc. În calitate de coordonator de doctorat, Ioan Godea rămâne în amintirea celor pentru care opera sa intră în bibliografia obligatorie. În semn de recunoştinţă pentru muca sa, Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, a editat volumul Istorie, etnologie. Studii în onoarea lui Ioan Godea.   Acum, la ceas de trecere în lumea veşniciei, ne despărţim doar fizic de Ioan Godea şi îl asigurăm, parafrazând poetul, că vom păstra vie amintirea sa:

Într-o viaţă de-o durată         

Ai murit de multe ori         

De aceea n-o să mori         

Încă o dată, niciodată.

(Inscripţie pe uşa poetului de Tudor Arghezi)

 

Respect şi reverenţă pentru cel care a fost înainte de toate Omul Ioan Godea.

Cu înstristare şi pioşenie, adresăm sincere condoleanţe îndureratei familii.

 

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

 

Conducerea şi colectivul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”

Conducerea şi membrii Asociaţiei Muzeelor în Aer Liber din România