S-a stins fulgerător din viaţă, la doar 71 de ani Ioan Godea, nume de referinţă pentru cultura românească şi nu numai. A trăit această clipă de eternitate trudind şi slujind pe altarul culturii române şi universale, dăruindu-se total domeniului care i-a marcat viaţa – etnologia. Absolvent al Facultăţii de Istorie şi Filosofie din Cluj, doctor al Institutului de Istorie a Artei din Bucureşti, dascăl universitar pentru multe generaţii de studenţi la Bucureşti şi Oradea, cercetător de înaltă ţinută academică, Ioan Godea a fost un devotat apărător şi diriguitor pentru o vreme al destinelor culturii şi civilizaţiei populare în calitate de director de muzee şi director în Ministerul Culturii. A fost, aşa cum îi plăcea lui Ioan Godea să spună despre oamenii de ştiinţă, un preot care a botezat lucruri şi fapte cu atributul nemuririi. Stabilit pentru o vreme în Canada, a contribuit şi aici la promovarea artei româneşti, organizând şi conducând Muzeul de Artă Populară din Montreal (1986 – 1989). După 1990, a revenit în ţară şi, la invitaţia Ministerului Culturii, a preluat funcţia de director al Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” (1990-1997). În această calitate, a contribuit la păstrarea, protejarea şi dezvoltarea acestei instituţii de prestigiu prin extinderea sa, prin îmbogăţirea tezaurului de artă populară în urma unor campanii de cercetare şi transfer de monumente, prin îmbogăţirea colecţiilor, prin promovarea acestei instituţii în plan naţional şi internaţional (Asociaţia Europeană a Muzeelor în Aer Liber din Europa – AEOM, ICOM, IOV). A iniţiat şi organizat numeroase activităţi ştiinţifice şi de promovare a patrimoniului (Simpozionul Internaţional „Satul European”, Festivalul Internaţional pentru Copii „Hora”, a 13-a reuniune a AEOM în România, a 2-a reuniune Internaţională a Muzeelor de Etnologie).

A iniţiat şi a condus numeroase publicaţii de specialitate şi a participat cu studii la numeroase congrese şi reuniuni internaţionale.

A fost un vaşnic susţinător al promovării culturii româneşti şi universale. Rămân mărturie pentru literatura de specialitate zeci de studii în ţară şi peste hotare şi aproximativ 30 de volume de referinţă. Amintim: Culele la români – tezaur de arhitectură europeană, Dicţionar etnologic român, Etnologia română contemporană. Lexicon bibliografic ilustrat, Biserici de lemn din Europa, La Céramique, Muzeul Satului 1936-2003 etc. În calitate de coordonator de doctorat, Ioan Godea rămâne în amintirea celor pentru care opera sa intră în bibliografia obligatorie. În semn de recunoştinţă pentru muca sa, Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, a editat volumul Istorie, etnologie. Studii în onoarea lui Ioan Godea.   Acum, la ceas de trecere în lumea veşniciei, ne despărţim doar fizic de Ioan Godea şi îl asigurăm, parafrazând poetul, că vom păstra vie amintirea sa:

Într-o viaţă de-o durată         

Ai murit de multe ori         

De aceea n-o să mori         

Încă o dată, niciodată.

(Inscripţie pe uşa poetului de Tudor Arghezi)

Respect şi reverenţă pentru cel care a fost înainte de toate Omul Ioan Godea.

Cu înstristare şi pioşenie, adresăm sincere condoleanţe îndureratei familii.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Conducerea şi colectivul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”

Conducerea şi membrii Asociaţiei Muzeelor în Aer Liber din România

A plecat dintre noi Romulus Antonescu,
un cunoscut cercetător în domeniul etnologiei.

Filolog, absolvent al Universităţii Bucureşti şi doctor al acleleiaşi Universităţi, Romulus Antonescu a desfăşurat de-a lungul vieţii o activitate intensă de cercetare pentru păstrarea şi promovarea patrimoniului cultural românesc.

În calitate de muzeograf a participat la numeroase campanii de cercetare finalizate prin numeroase studii şi cercetări, publicate în reviste de specialitate iar încununarea activităţii de cercetare este teza de doctorat
Elemente de static şi dinamic în poezia orală românească.

A lucrat o lungă perioadă în Ministerul Culturii în funcţia de Consilier (1992 – 1994) iar în perioada 1997 – 2001 ca Director General al Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.

Regretăm profund dispariţia sa, transmitem condoleanţe familiei şi îi vom păstra vie amintirea sa.

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

A plecat dintre noi Tiberiu Graur, cel care a fost, este şi va rămâne o personalitate marcantă pentru viaţa ştiinţifică şi culturală a României şi nu numai.

Filolog, documentarist, cercetător etnolog, profesor universitar şi nu în ultimul rând Director General al Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, timp de peste două decenii, Tiberiu Graur este autorul a numeroase studii şi lucrări de analiză şi sinteză privind cercetarea etnologică, teoria sistemelor antropologice şi teoria comunicaţiei – semiotica.

În calitate de cercetător etnolog a participat în campanii în peste 800 de localităţi din ţară finalizate prin studii de excepţie. În calitate de comisar a organizat expoziţii de anvergură în SUA, Franţa, Italia, Ungaria.

Expert în Consiliul Europei, membru în Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor, membru al Asociaţiei Muzeelor în Aer Liber din România şi al Asociaţiei Europene a Muzeelor în Aer Liber, Tiberiu Graur a militat neîncetat pentru păstrarea şi promovarea patrimoniului cultural naţional.

A fost colaborator al publicaţiilor de specialitate şi al presei scrise contribuind prin lucrările sale la descoperirea şi valorificarea tezaurului de cultură şi civilizaţie rurală românească.

Colectivul Muzeului Satului din Bucureşti este alături de colegii Muzeului Etnografic al Transilvaniei şi de familia îndurerată regretând dispariţia prematură a bunului coleg şi prieten, a omului de cultură care a fost Tiberiu Graur.

Dumnezeu să-l odihneasca în pace!

Conf. univ. dr. Paula Popoiu
Manager
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”
Preşedinte al Asociaţiei Muzeelor în Aer Liber din România