Muzeul Național Secuiesc

Muzeul Național Secuiesc, fondat de D-na Emilia Cserey Zathureczky în anul 1879, este un muzeu regional care prezintă cultura celor trei județe în care locuiesc secui (județele Covasna, Harghita și o parte a județului Mureș – teritoriul foștilor scaune secuiești). Este muzeu mixt, cu secțiile etnografie, istorie-arheologie, arte, științele naturii, fototecă și bibliotecă documentară. Muzeul are și secții externe, ca Muzeul Haszmann Pál din Cernat, Muzeul Breslelor din Târgu-Secuiesc, Muzeul Etnografic Ceangăiesc din Zăbala și Muzeul Depresiunii Baraolt din Baraolt.

 

Planurile secției în aer liber au fost concepute deja la începutul secolului al XX-lea, după ideile directorului Ferenc László: în anul 1906 au fost aduse și aranjate în curtea muzeului stâlpi funerari din diferite sate secuiești ;i aranjate ]n forma unui cimitir, iar în 1913 două porți secuiești (Poarta secuiească din Dalnic datată 1733, respectiv Poarta din Zetea datată 1875).

O dezvoltare mai mare s-a efectuat între anii 1934-37, în timpul direcțiunii lui Vilmos Csutak, când a fost transportat în grădina muzeului o casă populară din Ciucul de Jos, satul Potiond (comuna Ciucsângiorgiu, jud. Harghita). Casa a aparținut familiei Mihály din acest sat, și a fost construit între anii 1767-68. Amenajată parțial cu mobilierul original al casei din secolele XVII-XVIII, casa din Potiond este o capodoperă a arhitecturii populare secuiești: meștergrinzile cioplite, simbolurile religioase și inscripția în limba maghiară ajută în cunoașterea culturii maghiare. Împreună cu casa, a fost transferat în muzeu și o poartă secuiească din 1761.

În anii 1970, s-a clarificat ideea creării unui muzeu în aer liber separat, lângă pârâul Kökényes din Sfântu-Gheorghe. Cu acest scop muzeografii Klára Gazda și Nicolae Moldovan au cumpărat construcții diferite: pe lângă poarta din Simeria datată 1828, poarta din Mărtineni datată 1778, poarta din Dalnic datată 1751 rămase în grădina muzeului, au fost cumpărate și 3 case țărănești: din Vârghiș, din Vâlcele și din Belani. Deoarece planul muzeului în aer liber n-a putut fi realizat din cazua lipsei de teren, concepția originală s-a transformat în crearea unei secții în aer liber în comuna Cernat.

 

În curtea Muzeului Național Secuiesc din Sfântu-Gheorghe se poate vizita și azi 5 porți secuiești sculptate, din diferite regiuni, majoritatea din secolul al XVIII-lea, și casa din Potiond. Vă așteptăm pentru a cunoaște arhitectura specifică a acestei regiuni!

 

Enikő Szőcs Gazda, muzeograf etnograf